Cand savantii se relaxeaza

Matematicianului David Hilbert ii apartine urmatoarea fraza, rostita intr-o prelegere universitara:
-Fiecare om are un anume orizont. Cand acest orizont se restrange intr-atata incat devine extrem de ingust, el se transforma intr-un punct; iar atunci omul acela zice: “Iata punctul meu de vedere!”

Lui Albert Einstein ii placeau filmele cu Charlie Chaplin. Demult, ii scrisese marelui cineast:
– Filmul dumneavoastra “Goana dupa aur” e inteles in lumea intreaga si veti deveni negresit un mare om.
Chaplin i-a raspuns:
– Va admir si mai mult. Teoria relativitatii creata de dumneavoastra n-o intelege nimeni in lume si totusi ati devenit mare om.

Matematicianul David Hilbert a fost odata intrebat despre unul din fostii sai elevi.
– Aaa, acela! isi aminti Hilbert. S-a facut poet. Pentru matematici avea prea putina imaginatie.

Intr-o seara, intrand in laboratorul universitar pe care-l conducea, Ernest Rutherford, fizicianul atomist originar din Noua Zeelanda, vazu pe unul din studentii sai care, in ciuda orei inaintate, sedea absorbit in fata unor aparate. Rutherford il intreba ce facea la asemenea ceas tarziu.
– Lucrez, zise studentul.
– Dar ziua ce faci? relua savantul.
– Bineinteles, lucrez.
– Nu cumva lucrezi si in zori?
– Ba da, zise studentul, lucrez si in zori.
Intunecandu-se la fata, Rutherford il intreba iritat:
– Atunci, tu cand mai gandesti?

Odinioara, pregatindu-si examenul de doctorat, fizicianul Max Born si-a ales ca materie secundara pentru examenul oral astronomia.
Vestitul profesor din vremea aceea, astronomul Schwartzschield, l-a intrebat pe candidat:
– Ce faceti cand vedeti o stea cazatoare?
Born stia ca la aceasta intrebare trebuia sa raspunda ca se va uita la ceas, notand timpul caderii meteoritului, va stabili constelatia in zona careia l-a observat, de asemenea, directia miscarii, lungimea traiectoriei luminoase, iar apoi va calcula traiectoria aproximativa.
Dar viitorul laureat al Premiului Nobel a raspuns calm:
– Ma gandesc la o dorinta.

Fizicianul atomist Nils Bohr, pe vremea cand mai era student la Gottingen, nu avusese ragaz sa se pregateasca suficient pentru un colocviu din cursul anului universitar, astfel ca raspunsul sau a fost caracterizat drept nesatisfacator. Viitorul savant, nepierzandu-se cu firea, a raspuns insa:
– Am ascultat la acest colocviu atatea raspunsuri proaste incat va rog sa considerati interventia mea drept o razbunare.

Descoperitorul celui de al treilea principiu al termodinamicii, Walter Nernst, se indeletnicea in orele libere cu o crescatorie de crapi.
Cineva a remarcat in prezenta savantului:
– Ciudata ocupatie! Chiar cresterea pasarilor mi s-ar fi parut mai interesanta.
Dar Nernst a raspuns imperturbabil:
– Ma ocup cu cresterea unor animale care sunt in echilibru termodinamic fata de mediul incojurator. A creste insa animale cu sange cald inseamna a incalzi cu bani proprii spatiul cosmic.

Albert Einstein avea un sofer pe care il lua la toate conferintele si discursurile lui, ca sa nu il lase sa astepte in masina. Dupa ani buni de participare la discursuri ale geniului, soferul a invatat pe dinafara tot ceea ce spunea Einstein, asa ca i-a cerut sa il lase si pe el sa tina un discurs in locul lui. Acesta a fost deacord.
La discurs, dupa ce termina tot de spus si este aplaudat, un domn ii pune o intrebare foarte incalcita si complicata. Soferul, nepierzandu-se cu firea a raspuns fara sa ezite:
– Sa stiti ca aceasta intrebare este atat de usoara incat si soferul meu, care se afla acolo (aratand spre Einstein), va poate raspunde.

2 thoughts on “Cand savantii se relaxeaza

  1. In ton cu numele blogului: hazlii 😀
    Cu toate astea, tot savanti raman, tot oameni de geniu!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *